1 mai = vamă?


vama-veche-1-mai-NR217269QLși-a mai trecut o iarnă. parcă n-a fost cine știe ce frig iarna asta dar sunt sigur că atunci când înghețai în stația de ratb așteptându-ți citaro-ul, te gândeai la vremea caldă și la valurile de la mare.

mâine-poimâine e 1 mai. începe sezonul. pică melodia ‘eu și iarna sunt pe val’ și reapare în discuție disconnect-r, care se energizează puternic pentru o vară de nedormit.

da mă. și cum ziceam, vine 1 mai. și ce faci de 1 mai? wild guess, mergi în vamă. și dacă nu e vamă e mamaia. kudos bitch beach, richie, nebunie, pastile pentru toți să fie. dar revenim, la vamă pentru că eu nu mergeam în mamaia de 1 mai, mergeam în vamă. ce chef nebun aveam de fiecare dată când se apropia sezonul. ce chef nebun de mers în vamă. ce chef nebun de luat trenul din bucurești, de luat autobuzul spre mangalia și pe urmă microbuzul acela urât mirositor spre vamă. chiar, de fiecare dată când am luat microbuzul ăla din mangalia spre vamă, 1. era mega full și 2. tot timpul era un miros d-ăla infect de nuștiucumsăîizicpenume.

da mă. și coboram acolo în vamă. și porneam spre cazare. pfff, glumesc. n-am avut niciodată cazare de 1 mai haha. mă duceam la camping. puneam cortul. pfff, ce glume am. puneau fetele cortul că eu n-aveam așa ceva. de fapt, am avut cazare doar într-un an când am fost de 1 mai, acum 2 ani. în rest, aventurier style. fie întâlneam un grup de fete pe care le cunoșteam, care aveau cazare și mă racolau, fie aveau cortul lor și mă cantonau acolo.

și după ce terminam de instalat, mă duceam la plajă. făceam slalom printre roackeri, emoizați, punkeri, hiphapuiști, repărași și sălămiori. și stăteam acolo până seara, bere la pet, fetele pe net, poze, bâțâieli, ochiane la stânga și la dreapta. și când venea seara, începea vânătoarea. expirat, goblin, shrooms, stuff, o pauză de mâncare la bibi. și iar, expirat, goblin, shrooms și tot așa. până dimineața. când toți eram zombie, care mai de care mai rupt în freză.

a doua zi, la 10-11 dimineața, mergeam la canapele. mâncam ceva prost pentru care așteptam o veșnicie, dar nu-mi dădeam seama pentru că fie ne luam la vorbă, fie adormeam acolo. da mă. și după ce terminam acolo, mergeam înapoi pe plajă. și vedeam fetele de noaptea trecută, unele drăguțe, altele nu prea. începeam să ne uităm și să ne mirăm de cum și ce oameni au ajuns să meargă în vamă. și să ne simțim bătrâni la cei 20 și ceva de ani. mda.

și repetam experiența din ziua precedentă. ca să fie treaba treabă, repetam și experiența din noaptea precedentă. nu intru în detalii unde se termina această a doua noapte. ideea e alta. după doua zile, eram gata. mi se lua de vamă. vremea de obicei era proastă și nu puteai face baie. vânt, ploaie, înnorat. și mă plesnea mare chef de întors acasă. unde ajungeam răcit și pentru următoarele 2 săptămâni gândindu-mă la momentul când, entuziasmat că am ajuns în vamă, intram ca fraierul în apa rece.

da mă. eu nu mai servesc vamă de 1 mai. mi-a cam ajuns. nu mai vreau aglomerația aia, nu mai vreau să văd tot felul de oameni dubioși, nu mai vreau să îi văd pe toți cum borăsc în stânga și în dreapta, nu mai vreau să-i văd pe băutorii de pet-uri cerșind câte un leu de la fiecare. o să merg după 1 mai. o să merg când nu e sunt toate cele menționate mai sus. o să merg când pot să intru în apă liniștit. o să merg când ceilalți nu sunt acolo. ca anul trecut când am fost în timpul săptămânii și a fost atât de bine. atâââât de bine.

o să fac altceva de 1 mai. ceva nou. și nu, nu o să merg la munte și nici în mamaia 🙂

ia piesă, ascultă și distracție plăcută la mare 😛