mda, l-am visat pe horvath azinoapte. acum probabil te intrebi cine dracu e horvath. stai linistit, iti zic cine e horvath chiar daca nu vrei sa stii cine e.

vara lui 2012 am petrecut-o pe drumuri. la propriu. mi-am dat demisia de la bursa la sfarsitul lui mai si pana la mijlocul lui iunie deja aveam confirmarea doosan ca voi lucra cu ei, dar incepand din august. asadar, aveam jumatate de iunie, iulie si jumatate de august libera. urma sa fiu liber ca pasarea cerului.

primul lucru pe care l-am facut a fost sa plec la mare. singur. mi-am luat cortul in spate, cateva haine, niste d-ale gurii si m-am dus la anghel saligny sa fac autostopul pana la mare. dupa vreo jumatate de ora de stat acolo, m-a luat un tip care mergea fix la bulgari si deci, a putut sa ma lase fix in vama. m-am dus la nudisti, mi-am pus cortul si gol pusca fiind, am intrat in mare. am stat o saptamana asa. m-am relaxat, am citit, am ‘citit’, niste beri, o rosie, o ceapa, o branza, v-am zis, d-ale gurii. 

la plecare, am facut autostopul. asa am venit, asa voiam sa plec. pana in constanta m-au dus unii si de acolo m-a luat o fosta colega de la bursa.

am ajuns in bucuresti, am stat cat am stat in timpul saptamanii prin oras, dar cand a venit weekend-ul, mi-am luat iar cortul in spate, ghiozdanul, si-am plecat la munte. autostop la iesirea din bucuresti spre brasov. aveam traseul in cap dar nu eram prea sigur ca vreau sa fac doar atat. am avut noroc, cel care m-a luat era fost alpinist sau ceva de genul si avea foarte multe trasee in cap. mi-a zis el pe unde sa ma duc ca sa fac toata treaba mai interesanta. m-a lasat in brasov, am luat trenul pana in zarnesti si de acolo am luat-o la pas pana la plaiul foii. 12 km de mers lejer + ce iti mai ia ca sa ajungi sus. s-a intunecat mai devreme decat ma asteptam, nu am reusit sa ajung prea departe, mi-am pus cortul la poalele muntelui si am dormit acolo. probabil cu ursii, nu stiu. dimineata am strans cortul si am luat-o la pas. am urcat muntele, am ajuns in varf, am coborat pe partea cealalta a muntelui si m-am indreptat spre satul cel mai apropiat. pentru ca atunci cand ai noroc, ai noroc cu carul, in timp ce ma indreptam spre un loc unde sa fac autostopul spre bucuresti, a trecut o masina pe langa mine cu nr. de bucuresti care m-a luat si m-a lasat fix la centura bucurestiului. m-am descurcat pana la urma sa ajung acasa 

urmatorul weekend se anunta a fi cel mai tare weekend al verii de fapt. urma teknival. cu 2 zile inainte aflu locatia. am vrut sa fac iar autostopul. de data asta pana la targu mures. pentru ca distanta era mai mare, m-am gandit sa fac autostopul pana la brasov si de acolo sa incerc pana la targu mures. pana la brasov am ajuns cu unul care transporta paine cu duba. am murit de pofta in masina aia. voi stiti mirosul ala de paine proaspata? mirosul ala de paine abia scoasa de pe vatra? ala care iti face pofta chiar daca abia ai mancat. dupa ce am coborat din duba, m-am dus in statia de autobuz si am luat autobuzul pana la iesirea din brasov care duce spre targu mures. mi-am scos cartonasul cu ‘targu mures’ si am inceput sa astept. si am asteptat, si asteptat, si asteptat. sa tot fie vreo 1h sau 1h 1/2 timp in care tot am fluturat cartonasul ala din ce in ce mai disperat. era deja ora 3pm. atunci cand am ajuns in brasov, ma gandeam ca poate ar fi mai bine sa iau un tren, care era la 1pm si ajungea la vreo 5pm in targu mures. nu mai stiu exact, au trecut ceva timpi de atunci. dar am zis ca daca tot am facut autostopul pana acum, sa-l fac pana la capat. si uite asa se fac 2h de cand asteptam pe cineva sa opreasca sa ma ia pana la targu mures. e timpul lui horvath sa intre in scena.

dupa ce am asteptat vreo 2h si ceva la marginea drumului, opreste o duba si soferul imi zice ca el merge departe dar trece prin targu mures si ca ma poate lasa acolo. tipul era destul de vlajgan. dupa atata timp de asteptat, mi-a venit un zambet pe fata, usurarea m-a cuprins, festivalul se intrezarea.

parcurgem cativa km, vreo 4-5km cam, tipul ma intreaba:

el – cum te cheama? (relaxat, punand mana pe umarul meu)

eu – radu (usor deranjat de mana lui)

el – pe mine horvath. imi pare bine (foarte degajat)

eu – si eu (crispat)

dupa vreo 7-8 km de la iesirea din brasov:

el – dar pana la targu mures e drum lung…(uitandu-se la drum)

eu – da, stiu.(gandindu-ma la cati bani imi va cere oare pentru drum desi as fi sperat sa nu faca asta)

el – dar stai linistit, nu am nevoie de banii tai. (si pune iar mana pe umarul meu)

eu – ahh multumesc (e bine ca oricum nu voiam sa-ti dau)

el – dar poate te poti recompensa altfel

eu – ?! (wtf, wtf, wtf, wtf, wtf!!!)

el – poate vrei sa-mi sugi pu*a. (uitandu-se la mine)

eu – poftiiim? (wtf, wtf, wtf, wtf, wtf!!!) nu, nu fac asa ceva.

el – ah, inteleg. (vizibil dezamagit)

eu – puteti va rog sa ma lasati aici? nu vreau sa mai continui drumul…

si el m-a lasat acolo. la 10 km de la iesirea din brasov. am coborat din masina, m-am asezat jos ca sa ma linistesc. imi batea inima de nu mai stiam de mine, ma gandeam la tot felul de scenarii. cum am mai spus, tipul era vlajgan, ma putea dobora, putea face cele mai misto filme porno cu mine daca era nebun.

horvath mi-a dat complet ziua peste cap. am ajuns super tarziu in targu mures. era sa pierd trenul spre deda. cand am coborat din tren am dat peste niste bulangii care voiau sa ma pradeze pentru un rahat de iphone. noaptea tarziu, cand in sfarsit scapasem de idiotii aia, m-a muscat un caine. pentru ca asa e, cand vine un necaz, niciodata nu vine singur.

si azinoapte, am visat ca voiam sa cumpar o masina si gasisem un anunt de vanzare de la un tip din covasna. am ajuns acolo si acolo a aparut el, horvath, care de data asta m-a prins. de data asta si-a facut poftele cu mine. la dracu horvath, ti-am picat cu tronc de ma urmaresti in vise?