iartă-mă biciclistule. probabil din cauza mea şi a celor ca mine, ai tu viaţa grea în trafic. probabil atunci când eşti înjurat, scuipat şi poate chiar luat la bătaie, păţeşti asta pentru că, probabil, ăla ar fi vrut să-mi facă mie toate astea dar nu m-a prins.

şi nu m-a prins pentru că eu nu sunt ca tine. ştiu că greşesc şi ştiu că nu e bine şi mai ştiu şi că o să o păţesc odată şi odată, dar nu pot să fiu ca tine. nu pot sta potolit în trafic, nu pot sta să accept să mă strângă la bordură un gherţoi de taximetrist sau mai ştiu eu ce ratb-ist. nu pot sta la stop dacă văd că am ocazie de trecere. nu pot pedala doar pe prima bandă doar pentru că ne imaginăm că acolo e banda noastră. nu avem banda. period.

îmi cer scuze pentru asta. ţie, şoferilor nu. eu, călare pe pegy, o să ne facem viaţa în continuare printre maşinile de pe străzile astea. de-al dracu şi pentru că e mai entertaining aşa.