ei bine, ziceam în postarea anterioară că am două chestii pe care vreau să vi le povestesc după weekendul ăsta din vamă. ei bine, vreau să vă povestesc despre cătălin. nu mai țin minte câți ani are pentru că am impresia că nici nu mi-a zis. aș zice în jur de 30, dar se pare că nu prea îmi mai ies chestiile astea lately, deci poate avea și mai mult. cătă e din satu mare sau baia mare, iarăși nu știu exact pentru că aceste detalii mi le-a spus la începutul discuției și ca să fiu sincer, nu prea îl ascultam cu atenție în acel moment pentru că…nu știu, nu prea îmi păsa.

i-am cerut voie să scriu despre el, chiar dacă șansele ca cineva să-l recunoască sunt infime, așa e corect. mersi cătă și te salut cu această ocazie și chiar mă bucur că s-a întâmplat să-mi ceri mie bricheta…

și cu bere și-o țigară, a început o istorioară. la început mai agresiv, dar treptat, cătă s-a calmat și a început să-mi povestească. omul o arde într-un picior și o cârjă. are o tentă rockish așa dar nu se declară fan convins. și-a pierdut piciorul încă de când era mic din cauza unui accident, evident cum altfel, tâmpit. a căzut într-o fântână. abia de aici am început să-l ascult cu atenție pentru că mi-am dat seama că amândoi privim partea plină a paharului. omul s-a declarat norocos că și-a pierdut piciorul și nu viața, lucru ce se putea întâmpla foarte ușor.

era în clasa a 12-a și din cauza asta a ratat bac-ul și a pierdut un an. dar a pierdut un an și nu i-a pierdut pe toți, trage imediat concluzia. deși nu avea prea mulți prieteni până atunci, accidentul i-a adus câteva persoane noi în viață, fără să-i piardă pe cei care erau deja acolo. lucky him. de obicei am înțeles că-ți dispar prietenii când dai de necaz.

și mă uitam la el totuși cu milă. fără să vreau, pur și simplu nu puteam să nu-mi pară rău pentru ce a pățit. s-a uitat la mine destul de nervos atunci și mi-a zis (voi reproduce exact): ‘încetezi în pula mea să te mai uiți așa la mine? îți inspir așa multă milă? stai liniștit, nu pierd prea multe. de futut nu mă pot plânge, am avut de atunci destule femei, bune, urâte, slabe, grase, de toate. de distrat după cum vezi continui să mă distrez, un picior lipsă nu mă oprește să merg în vamă an de an.’

mi-a zis să-i iau o bere dacă tot îmi e milă de el. și i-am luat, nu pentru că-mi era milă de el ci pentru că omul își trăia în continuare viața. ăștia sunt oameni puternici. și mi-a zis că îi e dor totuși de unele chestii: mersul pe munte, să danseze pe dnb, să facă pogo și să dea cu piciorul în minge. și atunci iarăși m-am întristat dar mi-a retezat-o repede zicându-mi ceva de genul ‘bă fraiere, să dansezi cât poți, de asta îmi e cel mai dor’.

atunci m-am ridicat, l-am lăsat cu berea și m-am dus să dansez. mi-a zâmbit…